Bundeswehr
Forțele armate federale germane Bundeswehr | ||
---|---|---|
Fondată | 12 noiembrie 1955 | |
Forma actuală | 3 octombrie 1990 | |
Categorii de arme | Heer (Armata terestră) Marine (Armata navală) Luftwaffe (Armata aerului) Streitkräftebasis (Joint Support Service) Zentraler Sanitätsdienst (Joint Medical Service) | |
Sediul | Berlin, Bonn și Potsdam | |
Conducere | ||
Comandant Suprem | pe timp de pace: Ministerul de Apărare[1] Pe timp de război Cancelarul german | |
Ministrul Apărării | Boris Pistorius | |
Inspector General | General Carsten Breuer | |
Resurse umane | ||
Vârsta de recrutare | 17 | |
Serviciu militar obligatoriu | Nu (suspendate pe 1 iulie 2011) | |
Personal activ | 181.672 (30 noiembrie 2023)[3] | |
Personal în rezervă | 930.000 (2023)[4] | |
Cheltuieli | ||
Buget | 51,95 miliarde € (2024)[5] 71,75 miliarde € (2024) inclusiv a doua tranșă a activelor speciale[5] | |
Procent din PIB | 1.57% (2023)[6] | |
Industrie | ||
Furnizori interni | Airbus Heckler & Koch Rheinmetall KNDS Hensoldt Diehl ThyssenKrupp | |
Furnizori externi | state membre Uniunea Europeană; Statele Unite ale Americii | |
Importuri anuale | Volum de aproximativ 1 miliard $ (est. 2009) | |
Exporturi anuale | Volum de aproximativ 9 miliarde $ (est. 2009) | |
Modifică text |
Bundeswehr este un termen care definește armata, sau forțele militare de luptă ale Germaniei ca și personalul civil administrativ. Cuvântul este împrumutat din germană de la Bundeswehr, dar în română se scrie cu literă mică: bundeswehr. Conducerea supremă a bundeswehrului pe timp de pace este asigurată de Ministerul Federal al Apărării care decide și ia măsurile care se impun. În cazuri supreme de apărare națională conducerea este preluată de cancelarul german (Art. 115b din Constituție). Conducătorul militar suprem este generalul inspector al armatei sau amiralul. Răspunderea pentru cheltuielile financiare și materiale o poartă inspectorii de armată. Bundeswehrul este format din punct de vedere structural din Forțele Terestre (Heer), Forțele Aeriene (Luftwaffe), Marina Militară (Marine) și Serviciul Sanitar (Sanitätsdienst).
Distincția cea mai înaltă acordată în bundeswehr este Crucea de Fier.
Începând cu 1 iulie 2011 serviciul militar obligatoriu a fost suspendat (fără să se modifice constituția) și înlocuit cu un serviciu voluntar. Înainte de această dată refuzul unui tânăr de a se înrola era în anumite cazuri acceptat, de ex. pe bază de convingeri pacifiste, în care caz serviciul militar era înlocuit cu o perioadă de serviciu pe domenii sociale (fără armă). Și acest domeniu a fost înlocuit de un serviciu social voluntar. Există temeri că pe bază de voluntariat nu se vor întruni suficiente persoane pentru a acoperi nevoile și a atinge scopurile bundeswehrului.
Personalul
Personalul militar al Bundeswehr a totalizat 181.672 de bărbați și femei.[3]
Aceștia constau din:
- 114.243 Soldați temporari;
- 57.365 Soldați profesioniști;
- 9.748 Serviciul militar voluntar
Pe categorii de forțe armate, personalul este repartizat după cum urmează:
- 61.960 în Forțele Terestre (Heer),
- 26.787 în Forțele Aeriene (Luftwaffe),
- 15.587 în Forțele Navale (Marine),
- 22.596 în Serviciile armatei (Streitkräftebasis),
- 20.008 în Serviciul Sanitar Central (Zentraler Sanitätsdienst),
- 14.076 in Spațiul cibernetic și informațional
200 de parașutiști germani din Bundeswehr au fost trimiși pentru a sprijini trupele [[ ]] din Ucraina în 2014. Dintre aceștia 150 monitorizează cu drone încetarea focului în estul Ucrainei.[7]
Vezi și
- Reichswehr
- Wehrmacht
- Armata Prusacă
Referințe
- ^ „Art 65a Basic Law”. Gesetze-im-internet.de. Accesat în .
- ^ „Art 115b Basic Law”. Gesetze-im-internet.de. Accesat în .
- ^ a b „Wie groß ist die Bundeswehr?”. . Accesat în .
- ^ „Auftrag der Reserve”. Accesat în .
- ^ a b „Verteidigungshaushalt 2024”. bmvg.de. Accesat în .
- ^ „Where NATO Defense Expenditure Stands”. STATISTA. Accesat în .
- ^ Bundeswehr se pregătește pentru o operațiune militară
|
|