Castelul Corvinilor

Castelul Corvinilor
Poziționare
Coordonate	45°44′57.7608″N 22°53′18.078″E ({{PAGENAME}}) / 45.749378000°N 22.88835500°E
Localitate	Hunedoara
Țara	România
Adresa	Str. Curtea Corvineștilor nr. 1-3
Edificare
Stil artistic	arhitectură gotică
Data începerii construcției	1440
Data finalizării	Castrul vechi: secolul al XIV-lea A doua fază: secolul al XV-lea A treia fază: 1458-1480 A patra fază: secolul al XVII-lea Ultima fază: secolul al XIX-lea
Proprietar	Statul român
Clasificare
Cod LMI	HD-II-m-A-03344
Prezență online	www.castelulcorvinilor.ro
Modifică date / text

Castelul Corvinilor, numit și Castelul Huniazilor sau al Hunedoarei, este cetatea medievală a Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România.^{[1][2][3][4][5]}

Este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume, fiind situat^{[de cine?]} în „top 10 destinații de basm din Europa”.^[6][7][8]

Castelul Hunedoarei este cea mai mare construcție medievală cu dublă funcționalitate (civilă și militară) din România aflată încă „în picioare”.^[9]

Istoric

Castelul a fost ridicat în secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaști. Este o construcție impunătoare, prevăzută cu turnuri, bastioane și un donjon. Castelul a fost restaurat și transformat în muzeu.

Cetatea a fost una dintre cele mai mari și vestite proprietăți ale lui Iancu de Hunedoara. Construcția a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformări, servind atât drept punct strategic întărit, cât și drept reședință feudală. Cu trecerea anilor, diverșii stăpâni ai castelului i-au modificat înfățișarea, îmbogățindu-l cu turnuri, săli și camere de onoare. Galeria și donjonul . Ultimul turn de apărare (turnul „Ne boisa” = Nu te teme), rămase neschimbate de pe timpul lui Ioan de Hunedoara, precum și Turnul Capistrano (după numele lui Ioan de Capistrano, un vestit călugăr franciscan) reprezintă câteva dintre cele mai semnificative părți ale construcției. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare încăpere de recepții), Turnul buzduganelor, Bastionul alb care servea drept depozit de bucate și Sala Dietei, având medalioane pictate pe pereți (printre ele se găsesc și portretele domnilor Matei Basarab din Țara Românească și Vasile Lupu din Moldova). În aripa castelului numită Matia se mai deslușește destul de vag, o pictură referitoare la legenda cu corbul de la care se zice că își trag numele urmașii lui Ioan de Hunedoara (Corvini). În curtea castelului, alături de capela zidită tot în timpul lui Ioan de Hunedoara, se află o fântână adâncă de 30 de metri. Conform legendelor, această fântână ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă. Dar după 15 ani de trudă, când au terminat fântâna, stăpânii nu s-au ținut de cuvânt. Se spunea că inscripția de pe zidul fântânii înseamnă „Apă ai, inimă n-ai!”. În realitate, conținutul descifrat de specialiști este Cel care a scris această inscripție este Hasan, care trăiește ca rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserică.^{[necesită citare]}

Localizare

Accesul la Castelul Corvinilor se poate realiza pe DN7 (E15) până în dreptul localității Sântuhalm, dinspre est sau vest, iar de acolo urmând DJ 687 până în orașul Hunedoara. Intrarea se face dinspre localitatea Sântuhalm urmând bulevardele Traian, Republicii și Libertății. Vezi harta:^[10] Geografic monumentul este situat în centrul județului Hunedoara, în partea sud-vestică a Municipiului Hunedoara, pe ultimele ramificații estice ale munților Poiana Ruscă.

În prezent

În anul 2014, castelul a fost vizitat de peste 230.000 de turiști.^[11] În 2015, Castelul Corvinilor a avut 287.000 de vizitatori, în 2016 a fost vizitat de 300.193 turiști. În 2017, monumentul istoric din Hunedoara a primit vizita a 69.000 de oameni. În 2018, Castelul Corvinilor a înregistrat peste 351.000 de turiști.^[12] În anul 2021, castelul a fost vizitat de peste 275.000 de turiști.^[13]

În cultura populară

Castelul Corvinilor a fost filmat și încadrat parțial (împreună cu Biserica evanghelică luterană fortificată medievală săsească din Biertan și centrul istoric al Sighișoarei) în videoclipul muzical pentru piesa „Zmeie” de formația rock românească Celelalte Cuvinte, piesă de pe albumul „Stem” lansat în anul 2008.^[14]

Galerie de imagini

• 
  Castelul Corvinilor datează din secolul al XV-lea și este unul dintre cele mai vizitate monumente istorice din Transilvania. Foto: Daniel Guță
• 
  Imagine de ansamblu la 02.06.2012
• 
• 
  Vitralii Nicolae Moldoveanu
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Bibliografie

• Oliver Velescu, Castelul de la Hunedoara, ediția a II-a, Editura Meridiane, București 1968.

Vezi și

• Castelul Huniade din Timișoara

Note

Legături externe

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Castelul Corvineștilor

• Site-ul castelului
• Site de promovare a Castelului Corvinilor Arhivat în 4 octombrie 2016, la Wayback Machine.
• FOTO VIDEO Castelul Corvinilor din Hunedoara, locul nesfârșitelor mistere, 10 august 2013, Daniel Guță, Adevărul
• Imagini de la Castelul Corvinilor Arhivat în 31 august 2013, la Wayback Machine.
• Informații și imagini la Historical Text Archive
• Site-ul oficial al Ordinului Cavalerilor de Hunedoara (Asociatie de reconstituire medievala) Arhivat în 5 iulie 2020, la Wayback Machine.
• Muzeul „Castelul Corvinilor” din municipiul Hunedoara Arhivat în 11 decembrie 2008, la Wayback Machine.
• FOTOGALERIE Cum a fost „trezit la viață” un castel îngropat în legende înfiorătoare, 11 octombrie 2010, Daniel Guță, Adevărul
• Pe urmele huniazilor, 25 februarie 2008, Georgiana Fefea, Descoperă
• In spatele zidurilor Arhivat în 2 februarie 2012, la Wayback Machine., 29 decembrie 2011, Revista Magazin
• Castelul Corvinilor, de 600 de ani^{[nefuncțională]}, 25 martie 2010, Monalise Hihn, Jurnalul Național
• Povestea neștiută a Castelului Corvinilor. Oamenii care l-au transformat din ruină într-o perlă a Imperiului Austro-Ungar 28 octombrie 2018, Daniel Guță, Adevărul
• Castelul Huniazilor - Turistii straini, filati la castelul lui Iancu^{[nefuncțională]}, 22 iulie 2004, Eugenia Mihalcea, Jurnalul Național
• 22 iulie 2004: Castelul Hunizilor - Catedrala de la tara^{[nefuncțională]}, 22 iulie 2004, Alex Nedea, Jurnalul Național
• 22 iulie 2004: Castelul Huniazilor - Ferrari, la mana motilor^{[nefuncțională]}, 22 iulie 2004, Andreea Tudorica, Magda Colgiu, Jurnalul Național
• 22 iulie 2004: Castelul Huniazilor - Mandrie de otelar^{[nefuncțională]}, 22 iulie 2004, Alex Nedea, Jurnalul Național
• Cuibul de vulturi al Corvinilor, 2 august 2007, Evenimentul zilei
• Legende
• Legende Arhivat în 9 iunie 2014, la Wayback Machine.

v • d • m Palate și castele din România Țara Românească Cotroceni • Peleș • Pelișor • Foișor • Crețulescu • Palatul Regal • Palatul Patriarhiei • Parlament • Victoria • Potlogi • Mogoșoaia • Palatul Snagov • Iulia Hasdeu • Poienari • Elisabeta • CEC • Cantacuzino (București) • Cantacuzino (Bușteni) • Cantacuzino (Florești) Moldova Palatul Culturii din Iași • Palatul Braunstein • Palatul Calimachi • Palatul Cantacuzino-Pașcanu • Palatul Cuza • Palatul Mitropolitan • Palatul Neuschotz • Palatul Roznovanu • Palatul Cuza Vodă • Palatul Grigore Sturdza • Palatul Mihai Sturza • Castelul Sturdza de la Miclăușeni • Palatul Ghika din Comănești • Palatul Navigației • Palatul Administrativ din Suceava Transilvania și Banat Palatul Principilor din Alba Iulia • Biblioteca Batthyaneum • Castelul din Blaj • Palatul Cultural din Blaj • Castelul Zichy din Diosig • Conacul Zichy din Lugașu de Jos • Conacul Bartsch din Sălard • Castelul Bánffy de la Bonțida • Conacul Dujardin din Coasta • Conacul Kornis din Mănăstireni • Castelul Bethlen din Criș • Castelul Bran • Castelul Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus • Castelul Haller din Ogra • Castelul Kemény din Brâncovenești • Brukenthal • Castelul Tobias din Boarta • Castelul Brukenthal din Micăsasa • Conacul Laszay din Gârbău • Castelul Brukenthal din Sâmbăta de Jos • Castelul Beldy Pál din Budila • Castelul Mikes din Budila • Conacul Ugron din Cristuru Secuiesc • Castelul Sükösd-Bethlen • Palatul Bánffy din Cluj • Dicasterial • Castelul Apafi din Dumbrăveni • Cetatea Făgărașului • Castelul Hunedoarei • Castelul Kornis-Rákóczi-Bethlen • Castelul Lázár • Magna Curia • Palatul Baroc din Oradea • Palatul Episcopiei Ortodoxe din Oradea • Castelul Bánffy din Răscruci • Conacul Schilling de la Corneni • Cetatea Sighișoara • Castelul Teleki din Gornești • Castelul Teleki din Dumbrăvioara • Conacul Teleki din Glodeni • Conacul Zichy din Voivodeni • Castelul Degenfeld din Cuci • Conacul Pataki din Deaj • Castelul Bánffy din Gheja • Castelul de vânătoare din Lăpușna • Palatul Episcopiei Greco-Catolice din Oradea • Conacul Keresztes-Eperjesi din Mica • Castelul Pekri din Ozd • Castelul Horváth-Petrichevich din Păsăreni • Castelul Máriaffy din Sângeorgiu de Mureș • Castelul Bethlen din Bahnea • Castelul Rhédei-Rothenthal din Seuca • Castelul Dániel din Gănești • Castelul Pekri din Târnăveni • Conacul Béldi din Târnăveni • Curia Dósa-Barátosi din Trei Sate • Palatul Culturii din Târgu Mureș • Conacul Szilvássy din Târnăveni • Castelul Huniade din Timișoara • Castelul Ugron din Zau de Câmpie • Palatul Princiar din Turda • Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure • Castelul Kornis-Rakoczy-Bethlen din Iernut • Castelul Bethlen din Dragu • Castelul Béldy din Jibou • Castelul Csáky din Almașu • Castelul Haller din Gârbou • Conacul Hatfaludy din Hida • Conacul Sebes din Panic • Conacul Zsombory din Zimbor • Castelul Báthory din Șimleu Silvaniei • Castelul de vânătoare Zichy • Castelul Bethlen din Arcalia • Castelul Bethlen Pal din Beclean • Castelul Bethlen din Beclean • Castelul Wessélenyi din Chiochiș • Castelul Teleki din Comlod • Castelul Károly din Dobric • Castelul Haller din Matei • Castelul Teleki din Posmuș • Castelul Lázár Imre din Sărata • Castelul Kemény din Șieu • Castelul Banffy din Urmeniș • Castelul Apafi din Coștiui • Castelul Blomberg • Palatul Cultural din Sighetu Marmației • Castelul Brukenthal din Avrig • Palatul Brukenthal din Sibiu • Castelul Turnu Roșu din Boița • Castelul Martinuzzi • Castelul Mikes din Cisteiu de Mureș • Castelul Bánffy din Sâncrai • Ansamblul castelului Bethlen din Sânmiclăuș • Ansamblul conacului Teleky din Țelna • Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă • Castelul Wesselényi din Obreja • Castelul Teleky din Uioara de Sus • Castelul Eszterhazy • Castelul Bela Fay din Simeria • Bastionul Roșu din Ilia • Castelul contelui Nopcsa din Săcel • Castelul Nopcsa din Zam • Castelul Nopcsa din Arad • Castelul contelui Veress • Castelul Gyulay Ferencz • Castelul Kendeffy • Castelul Nalatzi-Fay din Nălațvad • Castelul Pogány din Păclișa • Conacul Klobosiski din Gurasada • Castelul Salbek din Petriș • Castelul Konopi din Odvoș • Castelul Csernovics din Macea • Castelul Dietrich-Sukowsky din Pâncota • Castelul Purgly din Șofronea • Castelul regal de la Săvârșin • Castelul Teleki din Căpâlnaș • Castelul Nakó • Castelul Rákóczi-Bornemissza