Comuna Lopătari, Buzău
| Lopătari | |
| — comună — | |
 Comuna Lopătari vara | |
  Lopătari Lopătari (România) | |
| Coordonate: 45°29′N 26°35′E ({{PAGENAME}}) / 45.483°N 26.583°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Buzău |
| SIRUTA | 47186 |
| Reședință | Lopătari |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Lopătari[*] | Claudiu Constantin[*][1] (USR, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 10,331 km² |
| Altitudine | 460 m.d.m. |
| Altitudine maximă | 1414 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.999 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 127295 |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Lopătari este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Brebu, Fundata, Lopătari (reședința), Luncile, Pestrițu, Plaiu Nucului, Ploștina, Potecu, Săreni, Terca și Vârteju.
Așezare
Comuna se află pe cursul superior al râului Slănic, în zona montană. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ203K, ce o leagă spre est și sud, de-a lungul râului Slănic, de Mânzălești, Cernătești și mai departe de Mărăcineni (lângă Buzău, la 56 km); și spre vest, pe un traseu dificil și puțin practicabil, de Gura Teghii.[2] Altitudinea maximă este în vârful Furu Mare, la 1.414 m.
Demografie
Componența etnică a comunei Lopătari
Români (90,66%)
Alte etnii (0,33%)
Necunoscută (9%)
Componența confesională a comunei Lopătari
Ortodocși (90,73%)
Alte religii (0,1%)
Necunoscută (9,17%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Lopătari se ridică la 2.999 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.242 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,66%), iar pentru 9% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,73%), iar pentru 9,17% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
Comuna Lopătari este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Claudiu Constantin[*], de la Uniunea Salvați România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Uniunea Salvați România | 6 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 5 | |||||||
| Partidul Național Liberal | 2 | |||||||
Istorie
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Lopătari făcea parte din plaiul Slănic al județului Buzău, și era formată din cătunele Brebu, Chiorăști, Clajna, Jurubești-Lopătari și Luncile (ultimul cu subdiviziunile Runcuri și Terca), având în total 1250 de locuitori ce trăiau în 309 case. În comună funcționau 22 de fierăstraie pe râul Slănic, o școală cu 37 de elevi și o biserică.[7] Satele Plaiu Nucului și Ploștina făceau pe atunci parte din comuna Goidești,[8] iar satul Săreni făcea parte din comuna Mânzălești.[9] În 1925, comuna era formată din satele Brebu, Chiăști, Jurubești, Lopătari, Luncile și Terca.[10]
În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Cărpiniștea din regiunea Buzău și apoi (după 1952) în raionul Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a căpătat componența actuală, fiind arondată județului Buzău.[11]
Monumente istorice
Trei obiective din comuna Lopătari sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, toate ca monumente de arhitectură de interes local. Toate se află în satul Lopătari și datează de la începutul secolului al XX-lea: casa Constantin Roșioru, casa Gh. Crăciun și casa Ionică Stemate.
Personalități
- Casian Crăciun, membru al Sfântului Sinod al BOR și arhiepiscop al Arhiepiscopiei Dunării de Jos
- Costel Vînătoru, cercetător (Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău)
Note
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Google Maps – Comuna Lopătari (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Lopătari, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 187.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Nucului (Plaiul-)” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 519.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Săreni” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 342.
- ^ „Comuna Lopătari în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Lectură suplimentară
- Abagiu, Elena Buzea, Lopătari, ținut de legendă; Editura Editgraph; Buzău; 2010; ISBN 978-973-1957-63-0
Vezi și
Legături externe
- Nicolescu, Valeriu & Stan, Constantin, I.; Ocupația germană în județul Buzău, decembrie 1916-octombrie 1918, Mousaios, Vol. 5/1999, pp. 271-294
- Constantin, Claudiu; Imagini de pe teritoriul comunei Lopătari: Sare și încântare pe Valea Slănicului, La pas prin cătunele din Lopătari, Expediție prin Lopătari, în Munții Buzăului; claudiuconstantin.ro
| ||||||||||||||
