Comuna Pălatca, Cluj

Pălatca
Magyarpalatka
—  comună  —
Biserica reformată (monument istoric)
Biserica reformată (monument istoric)
Pălatca se află în România
Pălatca
Pălatca
Pălatca (România)
Localizarea comunei pe harta României
Coordonate: 46°50′27″N 23°59′18″E ({{PAGENAME}}) / 46.84083°N 23.98833°E

Țară România
Județ Cluj

SIRUTA58794
Atestare1296 [1]

ReședințăPălatca
Sate componentePălatca, Băgaciu, Mureșenii de Câmpie, Petea, Sava

Guvernare
 - PrimarIoan Huldușan[*][3][4] (PNL, )

Suprafață
 - Total48,36 km²
Altitudine333 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.133 locuitori
 - Densitate28,7 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407450
Prefix telefonic+40 x64[2]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Pălatca pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Pălatca pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)
Pălatca pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Pălatca (în maghiară Magyarpalatka) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Băgaciu, Mureșenii de Câmpie, Pălatca (reședința), Petea și Sava.

Date geografice

Comuna este situată în Câmpia Fizeșului.

Demografie



Componența etnică a comunei Pălatca

     Români (60,46%)

     Maghiari (21,54%)

     Romi (11,65%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (6,35%)


Componența confesională a comunei Pălatca

     Ortodocși (64,34%)

     Reformați (18,62%)

     Adventiști (4,77%)

     Greco-catolici (1,85%)

     Penticostali (1,32%)

     Alte religii (1,06%)

     Necunoscută (8,03%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Pălatca se ridică la 1.133 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.218 locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (60,46%), cu minorități de maghiari (21,54%) și romi (11,65%), iar pentru 6,35% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (64,34%), cu minorități de reformați (18,62%), adventiști (4,77%), greco-catolici (1,85%) și penticostali (1,32%), iar pentru 8,03% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]

Politică și administrație

Comuna Pălatca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Ioan Huldușan[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Partidul Social Democrat2     
Partida Romilor „Pro Europa”1     
Uniunea Democrată Maghiară din România1     

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[9] [10] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 1.988 1.562 300 3 92 31
1880 1.906 1.397 347 1 161
1890 2.179 1.704 376 4 95
1900 2.458 1.854 477 12 115
1910 2.700 2.059 546 23 72
1920 2.748 2.181 454 113
1930 2.896 2.321 502 63 10
1941 3.331 2.493 781 54 3
1956 3.731 2.867 718 1 145 0
1966 3.135 2.474 659 1 1
1977 2.475 1.854 592 28 1
1992 1.630 1.200 378 51 1
2002 1.374 988 328 57 1

Pălatca - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Istoric

Prima menționare documentară a satului Pălatca este din 1296.

Personalități născute aici

Lăcașuri de cult

Legături externe

  • Materiale media legate de Pălatca la Wikimedia Commons
  • Pagina Primăriei
  • Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană

Vezi și

Imagini

  • Pălatca
    Pălatca
  • Biserica ortodoxă din Pălatca
    Biserica ortodoxă din Pălatca
  • Biserica ortodoxă din Pălatca
    Biserica ortodoxă din Pălatca
  • Monumentul eroilor
    Monumentul eroilor
  • Pălatca
    Pălatca
  • Biserica reformată din Pălatca (monument istoric)
    Biserica reformată din Pălatca (monument istoric)
  • Clopotniţa de lemn a bisericii reformate din satul Pălatca (monument istoric)
    Clopotniţa de lemn a bisericii reformate din satul Pălatca (monument istoric)
  • Satul Băgaciu
    Satul Băgaciu
  • Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil" din satul Băgaciu (monument istoric)
    Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil" din satul Băgaciu (monument istoric)
  • Biserica ortodoxă din satul Sava
    Biserica ortodoxă din satul Sava
  • Satul Petea
    Satul Petea
  • Biserica ortodoxă din satul Petea
    Biserica ortodoxă din satul Petea
  • Biserica greco-catolică din satul Petea
    Biserica greco-catolică din satul Petea
  • Satul Petea
    Satul Petea
  • Mureșenii de Câmpie
    Mureșenii de Câmpie
  • Biserica ortodoxă
    Biserica ortodoxă
  • Monumentul martirilor ucişi de trupele horthyste în satul Mureșenii de Câmpie
    Monumentul martirilor ucişi de trupele horthyste în satul Mureșenii de Câmpie
  • Biserica de lemn „Sfântul Petru" din Mureșenii de Câmpie (monument istoric)
    Biserica de lemn „Sfântul Petru" din Mureșenii de Câmpie (monument istoric)
  • Biserica de lemn „Sfântul Petru" din Mureșenii de Câmpie (monument istoric)
    Biserica de lemn „Sfântul Petru" din Mureșenii de Câmpie (monument istoric)

Bibliografie

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Note

  1. ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 202
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  9. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Pălatca
  10. ^ Structura etno-demografică a României


v  d  m
Subdiviziunile administrative ale județului Cluj
Reședința Stema judeţului Cluj
Municipii
Turda  · Dej  · Câmpia Turzii  · Gherla
Orașe
Comune

Aghireșu · Aiton · Aluniș · Apahida · Așchileu · Baciu · Băișoara · Beliș · Bobâlna · Bonțida · Borșa · Buza · Căianu · Călărași · Călățele · Cămărașu · Căpușu Mare · Cășeiu · Cătina · Câțcău · Ceanu Mare · Chinteni · Chiuiești · Ciucea · Ciurila · Cojocna · Cornești · Cuzdrioara · Dăbâca · Feleacu · Fizeșu Gherlii · Florești · Frata · Gârbău · Geaca · Gilău · Iara · Iclod · Izvoru Crișului · Jichișu de Jos · Jucu · Luna · Măguri-Răcătău · Mănăstireni · Mărgău · Mărișel · Mica · Mihai Viteazu · Mintiu Gherlii · Mociu · Moldovenești · Negreni · Pălatca · Panticeu · Petreștii de Jos · Ploscoș · Poieni · Râșca · Recea-Cristur · Săcuieu · Săndulești · Săvădisla · Sâncraiu · Sânmartin · Sânpaul · Sic · Suatu · Tritenii de Jos · Tureni · Țaga · Unguraș · Vad · Valea Ierii · Viișoara · Vultureni

Sate
Sate din județul Cluj