Cruciada Românismului

Cruciada Românismului
Oameni cheie
PreședinteMihai Stelescu (primul)
Nicolae Rădescu (ultimul)
Fondator(i)Mihail Stelescu  Modificați la Wikidata
Date
Înființat  Modificați la Wikidata
Desființat  Modificați la Wikidata
SediuBucurești
Informații
Ideologie oficialăNaționalism românesc
Anticapitalism
Anticomunism
Corporatism
Fascism
Poziție politicăEclectism (elemente din extrema dreaptă + elemente de stânga)
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Parte din seria
Fascismul în România
Various Romanian fascist symbols
Organizații
  • MNFIR (1921)
  • Fascia (1921)
  • LANC (1923)
  • Acțiunea Română (1924)
  • MNF (1923)
  • Mișcarea Legionară (1927)
  • LCC (1929)
  • Blocul Cetățenilor (1932)
  • PNA (1932)
  • PNSR (1932)
  • Detașamentele morții ale Gărzii de Fier (1933)
  • Cruciada Românismului (1934)
  • FR (1935)
  • PNC (1935)
  • PPGR (1935)
  • CML (1936)
  • FRN (1938)
  • PN (1940)
  • MTR (1942)
  • PTȚ (1993)
  • ND (2000)
  • FO
  • ACN
Lideri
Ideolgie și doctrină
Publicații
Evenimente
Represiunea antilegionară
  • v
  • d
  • m

Cruciada Românismului (cunoscuți și ca Vulturii albi[1] sau Steliștii) a fost o mișcare naționalistă din România interbelică, o așa-numită organizație de luptă națională, centrată pe promovarea elementului românesc și a spiritului românesc, dar și pe lupta împotriva corupției din țară, corupție considerată drept cauza suferințelor poporului.[2] Organizația a fost fondată în anul 1934 de către Mihail Stelescu,[3] dizident al Mișcării Legionare, jurist, filolog și fost deputat de Covurlui (Galați), care dorea un partid mai puțin extremist. Astfel, mișcarea a fost una mai mult defensivă și conservatoare decât violentă[4]. Cu toate acestea, mișcarea nu a avut succes din cauza conflictelor cu legionarii. Stelescu a fost asasinat de Decemviri[5][6][7][8][9][10] în anul 1936, iar un an mai târziu organizația a fost desființată.[11]

Cruciada Românismului a fost și numele ziarului organizației, publicație cu apariție săptămânală, prin care organizația își făcea cunoscute vederile și obiectivele, respectiv prin care căuta să câștige adepți. [12][13]

Note

  1. ^ Gheran, p. 439
  2. ^ Săndache, Cristian (). Istorie și biografie: Corneliu Zelea Codreanu. Mica Valahie. p. 205. 
  3. ^ Veiga, pp. 229, 241
  4. ^ Săndache, Cristian (). Istorie și biografie: Corneliu Zelea Codreanu. Mica Valahie. p. 209, 2010. 
  5. ^ Călinescu & Savu, p. 310
  6. ^ Clark, p. 123
  7. ^ Gheran, p. 440
  8. ^ Heinen, p. 260
  9. ^ Ornea (1995), p. 308
  10. ^ Veiga, p. 229
  11. ^ Clark, pp. 184–185
  12. ^ BCU Cluj (Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj). „Cruciada Românismului - săptămânal de orientare politică și spirituală” (PDF). BCU Cluj (Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj). Accesat în 05.10.2021.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  13. ^ Petcu, Marian (). Istoria jurnalismului din România în date: enciclopedie cronologică. POLIROM. p. 1931. 

Bibliografie

  • Cruciada Românismului, Anul I, Nr. 1, noiembrie 22, 1934
  • Armand Călinescu (contributor: Al. Gh. Savu), Însemnări politice 1916–1939, Humanitas, București, 1990. ISBN: 973-28-0164-6
  • Cristian Săndache, Istorie și biografie: Corneliu Zelea Codreanu, Mica Valahie, București, 2005. ISBN: 978-973-7858-92-4
  • Roland Clark, Sfîntă tinerețe legionară. Activismul fascist în România interbelică, Polirom, Iași, 2015. ISBN: 978-973-46-5357-7
  • Niculae Gheran, Arta de a fi păgubaș. 3: Îndărătul cortinei, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2012. ISBN: 978-606-8337-24-1
  • Marian Petcu, Istoria jurnalismului din România în date: enciclopedie cronologică, POLIROM, Iași, 2012. ISBN: 978-973-46-3067-7
  • Armin Heinen, Legiunea 'Arhanghelul Mihail': o contribuție la problema fascismului internațional, Humanitas, București, 2006. ISBN: 973-50-1158-1
  • Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1995. ISBN: 973-9155-43-X
  • Francisco Veiga, Istoria Gărzii de Fier, 1919–1941: Mistica ultranaționalismului, Humanitas, București, 1993. ISBN: 973-28-0392-4
 Acest articol despre o organizație politică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa


v  d  m
Partide istorice în România (1856–1947)
Liberali
Partidul Național Liberal  · Partidul Național Liberal-Brătianu  · Partidul Național Liberal-Tătărăscu/Bejan  · Partidul Liberal-Democrat (1855)  · Partidul Liberal-Democrat (1931)
Conservatori
Partidul Conservator  · Partidul Conservator-Democrat  · Partidul Conservator Naționalist
Comuniști, socialiști și
social-democrați (extrema stângă)
Partidul Comunist Român  · Partidul Social Democrat  · Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România  · Partidul Socialist din România  · Frontul Plugarilor  · Partidul Socialist Țărănesc  · Uniunea Patrioților  · Blocul Muncitoresc Țărănesc
Naționaliști și fasciști
(extrema dreaptă)
Agrarieni
Partidul Țărănesc  · Partidul Țărănesc din Basarabia  · Partidul Național Român din Ungaria și Transilvania  · Partidul Național-Țărănesc  · Partidul Democrat Țărănesc-Dr. Nicolae Lupu  · Partidul Național Țărănesc - Anton Alexandrescu  · Partidul Țărănesc-Democrat–Stere  · Liga Agrară
Minorități etnice
Altele