Franz de Paula Pistek

Franz de Paula Pistek
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Prčice⁠(d), Republica Socialistă Cehă, Cehoslovacia[1] Modificați la Wikidata
Decedat (59 de ani) Modificați la Wikidata
Lemberg, Regatul Galiției și Lodomeriei, Imperiul Austriac[3] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatȚerkva Stritennea Hospodnoho[*][[Țerkva Stritennea Hospodnoho (church in Lvov, Ukraine)|​]][4] Modificați la Wikidata
CetățenieČeská republika[*][[Česká republika (member state of the Czech and Slovak Federal Republic (1990–1992))|​]]
 Imperiul Rus
 Uniunea Polono-Lituaniană Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică[5] Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot catolic[*]
diacon catolic[*]
episcop catolic[*] Modificați la Wikidata
Funcția episcopală
SediulLemberg
TitlulArhiepiscop de Lemberg
Perioada1836 - 1846
PredecesorFranz Xaver Luschin
SuccesorWacław Wilhelm Wacławiczek
Cariera religioasă
Hirotonire episcopală14 noiembrie 1824
Episcop consacratorWenzel Leopold Chlumčanský von Přestavlk
Titluri precedenteEpiscop auxiliar de Praga (1824-1832)
Episcop de Tarnów (1832-1836)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Franz de Paula Pistek (în cehă František Pišték și în poloneză Franciszek de Paula Pisztek) (n. 6 aprilie 1786, Prčice, Boemia[6] - d. 2 februarie 1846, Lemberg [7]) a fost un preot catolic ceh, care a îndeplinit funcțiile de episcop auxiliar de Praga (1824-1831), episcop de Tarnów (1832-1836) și apoi pe cea de arhiepiscop de Lemberg (1836-1846).

Biografie

Franz de Paula Pistek a provenit dintr-o familie de țărani din Prčice. După absolvirea studiilor elementare a studiat teologia și filozofia la Praga, fiind hirotonit diacon la 7 august 1808 și preot la 21 august 1808. A activat apoi în Episcopia de Leitmeritz, mai întâi pe post de capelan la Smolnice (Smolnitz) și apoi ca paroh în Jungfernteinitz. În anul 1817 a devenit decan de Přeštice. În 1823 a fost ridicat la rangul de canonic al Catedralei Sf. Vitus din Praga. Un an mai târziu, el a devenit decan al Capitlului catedral din Altbunzlau.

La 27 septembrie 1824 a fost numit de către papa Leon al XII-lea în funcția de episcop auxiliar de la Praga și episcop titular de Azotus. [8] El a fost hirotonit ca episcop la 14 noiembrie 1824 de către arhiepiscopul de Praga, Wenzel Leopold Chlumčanský von Přestavlk.

Ca urmare a transferării episcopului Ferdinand Maria Chotek von Chotkow ca arhiepiscop la Olomouc (Olmütz), Franz de Paula Pistek a fost numit la 24 februarie 1832 ca episcop de Tarnów. Deoarece această zonă se afla după prima împărțire a Poloniei din 1772 pe teritoriul Austriei, numirea sa a fost realizată de împăratul Francisc al II-lea. Ceremonia de instalare a avut loc la 10 iunie 1832 în Catedrala din Tarnów. În timpul scurtului său mandat, el a încercat să facă ordine în eparhie; a promovat, de asemenea, formarea de noi preoți, s-a ocupat de restaurarea catedralei și a renovat reședința episcopală.

Împăratul Ferdinand I l-a numit la 24 iulie 1835 pe Franz de Paula Pistek în funcția de arhiepiscop de Lemberg și Primat al Bisericii Romano-Catolice din Regatul Galiției și Lodomeriei, ca succesor al lui Franz Xaver Luschin. Numirea a fost confirmată la 1 februarie 1836 de către Papa Grigore al XVI-lea. În perioada păstoririi sale s-a construit Palatul Mitropolitan din Lemberg și Seminarul Inferior. Pisztek a reorganizat decanatelele Arhiepiscopiei, a fondat Societatea Cumpătarea și a desfășurat activități caritabile.

Pistek a fost un patron al orașului său natal, Prčice, și a înființat acolo în 1843 o mănăstire a Surorilor Carității cu un azil pentru săraci și un spital, care a fost sfințită în 1845. Un an mai târziu, a murit la vârsta de 60 de ani. Trupul său a fost înmormântat în cripta Catedralei din Lemberg. Succesorul său la conducerea Arhiepiscopiei de Lemberg a fost numit Wilhelm Wacławiczek, dar pentru că acesta a renunțat să-și ia postul în primire a fost numit ca arhiepiscop Łukasz Baraniecki.

Note

  1. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ Pištěk, Franz de Paula (BLKÖ)[*][[Pištěk, Franz de Paula (BLKÖ) (entry in the Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich (vol. 22, p. 354))|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ „Franz de Paula Pistek”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ https://web.archive.org/web/20190504165130/https://www.kuriergalicyjski.com/index.php/reportage/3890-ukraina-niezako-czona-rewolucja  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în  
  6. ^ František Pištěk”. Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |data dostępu= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor); Parametru necunoscut |język= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |opublikowany= ignorat (posibil, |agency=?) (ajutor)
  7. ^ Biskup Franciszek Pisztek (1832–1836)”.  Parametru necunoscut |data dostępu= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor); Parametru necunoscut |opublikowany= ignorat (posibil, |agency=?) (ajutor)
  8. ^ „Azotus w bazie catholic-hierarchy.org”.  Parametru necunoscut |data dostępu= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor); Parametru necunoscut |opublikowany= ignorat (posibil, |agency=?) (ajutor); Parametru necunoscut |język= ignorat (ajutor)

Bibliografie

  • Wielka Ilustrowana Encyklopedia Gutenberga (1928–1939)
  • Prokop K.R., Arcybiskupi haliccy i lwowscy obrządku łacińskiego, Biały Dunajec, Ostróg 2010, ISBN 9788388863493.

Legături externe

  • Profilul său pe catholic-hierarchy.org
  • archiwum.diecezja.tarnow (polnisch)
  • www.sedlec-prcice.cz (tschechisch) Arhivat în , la Wayback Machine.
Control de autoritate


v  d  m
Episcopi romano-catolici de Liov
Episcopi diecezani
Tomasz ze Lwowa (1358–?) • Konrad (secolul al XIV-lea) • Jerzy Eberhardi (1390–?) • Herman Wytkind (1401–?) • Jan Rzeszowski (1414–1436) • Jan Odrowąż (1437–1450) • Grzegorz z Sanoka (1451–1477) • Jan Długosz (1480) • Jan Strzelecki (Wątróbka) (1481–1493) • Andrzej Boryszewski (1493–1503) • Bernard Wilczek (1505–1540) • Piotr Starzechowski (1540–1554) • Feliks Ligęza (1555–1560) • Paweł Tarło (1561–1565) • Stanisław Słomowski (1565–1575) • Jan Sienieński (1576–1582) • Jan Dymitr Solikowski (1583–1603) • Jan Zamoyski (1604–1614) • Jan Andrzej Próchnicki (1614–1633) • Stanisław Grochowski (1633–1645) • Mikołaj Krosnowski (1645–1653) • Jan Tarnowski (1654–1669) • Wojciech Koryciński (1670–1677) • Konstanty Lipski (1681–1698) • Konstanty Józef Zieliński (1700–1709) • Mikołaj Popławski (1710–1711) • Jan Skarbek (1713–1733) • Mikołaj Gerard Wyżycki (1737–1757) • Mikołaj Dembowski (1757) • Władysław Aleksander Łubieński (1758–1759) • Wacław Hieronim Sierakowski (1760–1780) • Ferdynand Onufry Kicki (1780–1797) • Kajetan Ignacy Kicki (1797–1812) • Andrzej Alojzy Ankwicz (1815–1833) • Franz Xavier Luschin (1834–1835) • Franciszek de Paula Pisztek (1835–1846) • Wacław Wilhelm Wacławiczek (1847–1848) • Łukasz Baraniecki (1849–1858) • Franciszek Ksawery Wierzchleyski (1860–1884) • Seweryn Morawski (1885–1900) • Józef Bilczewski (1900–1923) • Bolesław Twardowski (1923–1945) • Eugeniusz Baziak (1945–1962) • Michał Orliński (administrator apostolic) (1962–1964) • Jan Nowicki (administrator apostolic) (1964–1973) • Marian Rechowicz (administrator apostolic) (1973–1983) • Stanisław Cały (administrator apostolic) (1983–1984) • Marian Jaworski (până în 1991 administrator apostolic) (1984–2008) • Mieczysław Mokrzycki (din 2008)
Episcopi coadjutori
Andrzej Boryszewski (1488–1493) • Ferdynand Onufry Kicki (1778–1780) • Eugeniusz Baziak (1944–1945) • Mieczysław Mokrzycki (2007–2008)
Episcopi auxiliari
Tomasz Pirawski (1617–1625) • Łukasz Kaliński (1626–1633) • Zachariasz Nowoszycki (1634–1640) • Andrzej Śrzedrzyński (1641–1656) • Stefan Kazimierz Charbicki (1657–1662) • Jerzy Giedrzyński (1663–1690) • Jan Skarbek (1696–1713) • Stefan Bogusław Rupniewski (1713–1716) • Jan Feliks Szaniawski (1717–1725) • Hieronim Jełowicki (1725–1732) • Samuel Głowiński (1733–1776) • Kryspin Cieszkowski (1772–1792) • Ferdynand Onufry Kicki (1777–1778) • Kajetan Ignacy Kicki (1783–1797) • Seweryn Morawski (1881–1885) • Jan Puzyna (1886–1895) • Joseph Weber (1895–1906) • Władysław Bandurski (1906–1932) • Bolesław Twardowski (1918–1923) • Franciszek Lisowski (1928–1933) • Eugeniusz Baziak (1933–1944) • Marcjan Trofimiak (1991–1998) • Władysław Kiernicki (1991–1995) • Stanisław Padewski (1998–2002) • Marian Buczek (2002–2007) • Leon Mały (din 2002)