Iezerul Șurianul

Iezerul Șurianul
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția	Județul Alba  România
Cel mai apropiat oraș	Cugir
Coordonate	45°34′51″N 23°30′17″E () / 45.58083°N 23.50472°E[1]
Suprafață	20 ha
Înființare	1969, declarat în 2000
Administrator	CJ Alba[2]
Modifică date / text

Iezerul Șurianul este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba^[3].

Localizare

Aria naturală se află în partea de sud-est a masivului Șureanu (grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând lanțului carpatic al Meridionali), respectiv în extremitatea sud-vestică a județului Alba, la granița către județul Cluj, pe teritoriul administrativ al orașului Cugir.

Descriere

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate^[4] și are o suprafață de 20 ha^[5].

Rezervația este inclusă în situl de importanță comunitară - Frumoasa^[6] și reprezintă o arie naturală complexă aflată în nord-estul Vârfului Șureanu (2059 m), constituită dintr-un relief glaciar (căldări - depresiuni circulare aflate în regiunile înalte ale munților; custuri - contactul dintre două circuri glaciare alăturate); morene - depozite de pietriș, nisip, grohotișuri și argilă; transportate de ghețari în alunecarea și un lac glaciar înconjurat de un tinov) cu floră și faună specifică Meridionalilor.

Flora ariei protejate are în componență arbori și arbusti cu specii de: zâmbru (pinus cembra), molid (Picea Abies), jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus communis), afin (Vaccinum myrtillus L.).

La nivelul ierburilor vegetează o plantă rară din specia Leucorchis albida, o orhidee sinonum al speciei Pseudorchis albida^[7]

În arealul rezervației este semnalată prezența tritonului de munte (''Triturus alpestris), un amfibian protejat prin Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)^[8] și aflați pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN)^[9].

Monumente și atracții turistice

În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

• Biserica "Sf. Arhangheli" și "Sf. Treime" din Cugir, construcție 1808, monument istoric (cod LMI AB-II-m-B-00213).
• Biserica "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" din Vinerea.
• Situl arheologic „Cetățuia" de la Cugir (așezare fortificată cu val de pământ și necropolă tumulară datate în sec. III a. Chr.-I p. Chr., Latène, Cultura geto - dacică).
• Frumoasa - sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică europeană, Natura 2000 în România.

Vezi și

• Lista rezervațiilor naturale din județul Alba
• Lista rezervațiilor naturale din România

Note

Legături externe

• Direcția Silvică Alba - Iezerul Șurianul Arhivat în 9 martie 2016, la Wayback Machine., silvaab.ro

Reportaj

• Șureanu, la Poarta Raiului cu motorul și pușca Arhivat în 29 iunie 2014, la Wayback Machine., romania-natura.ro (Autor: Ovidiu Șerban, 25 noiembrie 2009).
• La pas printre frumusețile județului Alba. Imagini de vis la Iezerul Șureanu, alba24.ro (Autor: Andreea Mezei, 20 iulie 2012).

v • d • m Rezervații naturale în județul Alba Tip botanic Laricetul de la Vidolm  • Molhașurile Căpățânei  • Pădurea Sloboda  • Poiana cu narcise de la Negrileasa  • Poienile cu narcise de la Tecșești Tip botanic și geologic Calcarele de la Ampoița  • Cheile Caprei  • Cheile Vălișoarei  • Detunata Goală  • Detunata Flocoasă  • Râpa Roșie  • Șesul Craiului - Scărița-Belioara Tip geologic Bulzul Gălzii  • Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului  • Cheile Geogelului  • Calcarele de la Valea Mică  • Cheile Cibului  • Cheile Piatra Bălții  • Cheile Plaiului  • Cheile Pravului  • Cheile Siloșului  • Izbucul Cotețul Dobreștilor2  • Piatra Boului  • Piatra Despicată1  • Piatra Grohotișului  • Piatra Poienii  • Piatra Varului1  • Stânca Grunzii Tip geologic și geomorfologic Piatra Bulbuci Tip geologic și peisagistic Cascada Vârciorog  • Cheile Tecșeștilor  • Masa Jidovului1  • Oul Arșiței  • Piatra Cetii Tip mixt Cheile Albacului2  • Cheile Ampoiței  • Bulzul Gălzii  • Cheile Găldiței și Turcului  • Cheile Gălzii  • Cheile Gârdișoarei  • Cheile Glodului  • Cheile Ordâncușei2  • Iezerul Ighiel  • Iezerul Șurianul  • Izbucul Mătișești1.2  • Izbucul Tăuzului1.2  • Cheile Întregalde  • Cheile Mănăstirii  • Cheile Mândruțului  • Cheile Pociovaliștei  • Cheile Poșăgii  • Cheile Râmețului  • Cheile Runcului  • Cheile Văii Cetii  • Cheile Văii Morilor  • Piatra Craivei  • Piatra Corbului (Roșia Montană)1  • Tăul fără fund de la Băgău  • Vânătările Ponorului Tip paleontologic Dealul cu Melci  • Pârâul Bobii Tip speologic Avenul din Hoanca Urzicarului1.2  • Huda lui Papară  • Peștera Coiba Mare2  • Peștera Ghețarul Scărișoara2  • Peștera Ghețarul de la Vârtop2  • Peștera Poarta Zmeilor 1.Arii protejate declarate monumente ale naturii 2.Rezervații naturale incluse în Parcul Natural Apuseni