Jakarta
| Jakarta | |||
| — Oraș — | |||
 | |||
| |||
 Jakarta (Indonesia) Poziția geografică în Indonezia | |||
| Coordonate: 6°10′30″S 106°49′39″E ({{PAGENAME}}) / 6.175°S 106.8275°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Indonezia | ||
| Atestare documentară | 1619-1621 | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Heru Budi Hartono[*][[Heru Budi Hartono (politician indonezian)|]] () | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 661,52 km² | ||
| Altitudine | 8 m.d.m. | ||
| Populație (2000) | |||
| - Total | 8.389.443 locuitori | ||
| - Densitate | 12.682,1 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+7 | ||
| Cod poștal | 10110–14540 | ||
| Prefix telefonic | 021 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - 25 orașe înfrățite | listă | ||
| Prezență online | |||
| Portalul orașului OpenStreetMap relation  | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Jakarta este capitala Indoneziei, situată în nord-vestul insulei Java, la gura de vărsare a fluviului Liwung în Golful Jakarta, cu o populație de 8.899.567 de locuitori. Portul maritim Tanjungpriok (construit în anii 1883-1886) este situat la circa 10 km de oraș. Jakarta este principalul centru politic, administrativ, comercial, financiar și industrial al țării și un important nod de comunicații. Posedă aeroportul Kemajoran. Sunt dezvoltate industriile de siderurgie, construcții navale, prelucrare a cauciucului și lemnului, pielărie (încălțăminte), montaj de automobile, produse alimentare (ceai), textile, tăbăcării. Este un centru cultural (11 universități; academie de științe; muzee) și are o poligrafie, o catedrală romano-catolică (secolul 17), Moscheea Istiqlal, galerii de artă, institute de oceanografie, economie, cercetări industriale și sociale. Posedă de asemenea cel mai mare stadion al Asiei și numeroase parcuri.
Conform unei analize realizată de Global Demographic, ce a vizat nivelul de creștere a populației și densitatea locuitorilor, în 2016 Jakarta a fost pe locul al doilea în lume (după Tokio).[1]
Istorie
Articol principal: Istoria Jakartei.
Între 1619 și 1621 olandezii au întemeiat aici Batavia, reședința autorităților coloniale olandeze ale Indiilor de Est. A fost un important centru al mișcării de eliberare națională. În august 1945, aici a fost proclamată independența Indoneziei, iar în 1949 Batavia și-a schimbat numele în Jakarta, devenind capitala țării.
La 29 aprilie 2019, ministrul planificării a anunțat că președintele Joko Widodo a decis mutarea capitalei de la Jakarta din cauza faptului că orașul se scufundă între 1 și 15 centimetri pe an.[2] Noua locație nu este cunoscută deocamdată.
Note
| v • d • m Cele mai mari orașe din Indonezia 2015 inter-census survey | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Loc | Numele orașului | Provincii | Pop. | Loc | Numele orașului | Provincii | Pop. | ||
| 1 | Jakarta | Jakarta | 10.154.134 | 11 | Makassar | Sulawesi de Sud | 1.447.677 |  Bekasi | |
| 2 | Surabaya | Provincia Java de Est | 2.847.480 | 12 | Batam | Insulele Riau | 1.184.978 | ||
| 3 | Bekasi | Provincia Java de Vest | 2.708.721 | 13 | Bogor | Provincia Java de Vest | 1.046.579 | ||
| 4 | Bandung | Provincia Java de Vest | 2.480.615 | 14 | Pekanbaru | Riau | 1.035.834 | ||
| 5 | Medan, Indonezia | Sumatra de Nord | 2,209,139 | 15 | Bandar Lampung | Lampung | 977.686 | ||
| 6 | Depok | Provincia Java de Vest | 2.099.989 | 16 | Padang, Indonezia | Sumatra de Vest | 901.305 | ||
| 7 | Tangerang | Banten | 2.043.213 | 17 | Denpasar | Bali | 879.098 | ||
| 8 | Semarang | Provincia Java Centrală | 1.698.777 | 18 | Malang | Provincia Java de Est | 850.904 | ||
| 9 | Palembang | Sumatra de Sud | 1.578.582 | 19 | Samarinda | Kalimantanul de Est | 811.314 | ||
| 10 | Tangerang de Sud | Banten | 1,538,970 | 20 | Banjarmasin | Kalimantanul de Sud | 674.739 | ||
| v • d • m Cele mai mari orașe din Asia de Sud-Est PSA Census August 2015 | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Loc | Numele orașului | Țara| | Pop. | Loc | Numele orașului | Țara| | Pop. | ||
| 1 | Jakarta | Indonezia | 10.135.030 | 11 | Medan, Indonezia | Indonezia | 2.185.789 |  Ho Și Min (oraș) [[File:|border|135x135px|Hanoi]] | |
| 2 | Bangkok | Tailanda | 8.305.218 | 12 | Tangerang | Indonezia | 2.001.925 | ||
| 3 | Ho Și Min (oraș) | Vietnam | 7.981.411 | 13 | Haiphong | Vietnam | 1.946.000 | ||
| 4 | Hanoi | Vietnam | 7.067.000 | 14 | Depok | Indonezia | 1.869.681 | ||
| 5 | Singapore | Singapore | 5.399.000 | 15 | Manila | Filipine | 1.780.148 | ||
| 6 | Yangon | Myanmar | 5.451.439 | 16 | Davao City | Filipine | 1.632.991 | ||
| 7 | Surabaya | Indonezia | 3.457.409 | 17 | Caloocan | Filipine | 1.583.978 | ||
| 8 | Quezon City | Filipine | 2.93.116 | 18 | Semarang | Indonezia | 1.575.058 | ||
| 9 | Bandung | Indonezia | 2.575.478 | 19 | Palembang | Indonezia | 1.561.959 | ||
| 10 | Bekasi | Indonezia | 2.510.951 | 20 | Kuala Lumpur | Malaezia | 1.475.337 | ||
 | Subiecte Indonezia — Indonezieni — Limba indoneziană v • d • m |
|---|---|
| Apărare • Așezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie |
| |||||||||||
| Control de autoritate |
|  |
|---|
