Lutețian

Acest articol se referă la stadiul lutețian în geologie. Pentru adjectivul și demonimul referitor la Lutetia, vedeți Lutetia.
Lutețian
Cronologie
Etimologie
Informații de utilizare
Definiție
Limita inferioară (GSSR)
43°22′47″N 3°00′51″W / 43.3796°N 3.0143°V ({{PAGENAME}})
Acceptat / Recunoscut GSSPApril 2011[1]
Date atmosferice și climatice

Lutețian este, în scala de timp geologică, o etapă sau vârstă în Eocen.[2] Se întinde pe perioada dintre Format:Ma Format:Ma. Lutețianul este precedat de Ypresian și este urmat de Bartonian.[3] Împreună cu Bartonianul este uneori denumită Subepoca Eocenului Mijlociu.

Definiție stratigrafică

Lutețianul a fost numit după Lutetia, numele latin pentru orașul Paris. Etapa lutețiană a fost introdusă în literatura științifică de către geologul francez Albert de Lapparent în 1883[4] and revised by A. Blondeau in 1981.[5]

Baza stadiului Lutețian se află la prima apariție a nanofosilului Blackites inflatus, conform unui profil de referință oficial (GSSP) stabilit în 2011.[6] Dintre doi candidați localizați în Spania, a fost aleasă secția Gorrondatxe.[7]

Vârful Lutețianului (baza Bartonianului) se află la prima apariție a speciei calcaroase de nanoplancton Reticulofenestra reticulata.

Lutețianul se suprapune cu Geiseltalian și robiacianul inferior European Land Mammal Mega Zones (Etapa Lutețiană se întinde pe zonele Paleogene ale mamiferelor 11 până la 15.[8]), Bridgerian superior și Uintan Epoca Mamiferelor Terestre din America de Nord, Arshantan superior și Irdinmanhan Epoca Mamiferelor Terestre asiatice și Mustersan și Divisaderan inferioară Epoca Mamiferelor Terestre din America de Sud. Este, de asemenea, coeval cu stadiul regional Johannian mijlociu din Australia și cu etapele regionale Ulatisian superioare și Nanzian inferior din California.

Referințe

  1. ^ Molina, Eustoquio; Alegret, Laia; Apellaniz, Estibaliz; Bernaola, Gilen; Caballero, Fernando; Jaume Dinarès-Turell; Hardenbol, Jan; Claus Heilmann-Clausen; Juan C. Larrasoana; Hanspeter Luterbacher; Simonetta Monechi; Silvia Ortiz; Xabier Orue-Etxebarria; Aitor Payros; Victoriano Pujalte; Francisco J. Rodríguez-Tobar; Flavia Tori; Josep Tosquella; Alfred Uchman (). „The Global Stratotype Section and Point (GSSP) for the base of the Lutetian Stage at the Gorrondatxe section, Spain” (PDF). Episodes. 34 (2): 86–108. doi:10.18814/epiiugs/2011/v34i2/006 Accesibil gratuit. 
  2. ^ Established by D.G. Jenkins and H. Luterbacher, "Paleogene stages and their boundaries (introductory remarks)" in Neues Jarhbuch fur Geologie und Paläontologie 1992.
  3. ^ Gradstein, F.M.; Ogg, J.G. & Smith, A.G. (2004): A Geologic Time Scale 2004, Cambridge University Press.
  4. ^ de Lapparent, A.A.C. (1883): Traité de Géologie, Paris.
  5. ^ Blondeau (1981): "Lutetian" in Bulletin d'information des géologues du Bassin de Paris, 2, pp. 167–180.
  6. ^ "The Lutetian GSSP at meter 167.85 of the Gorrondatxe section in a dark marly level where the nanofossil Blackites inflatus first appears" (working group website).
  7. ^ See the website of Eustoquio Molina for these candidates.
  8. ^ Alroy, John. „Mammal Paleogene zones”. p. The Paleobiology Database. Arhivat din original la . Accesat în . 


v  d  m
Istoria geologică a Pământului
Era Cenozoică¹
(prezent–66.0 mil.ani)
Cuaternar (prezent–2.588 mil.ani)
Holocen (prezent–11.784 ) • Pleistocen (11.784 –2.588 mil.ani)
Neogen (2.588–23.03 mil.ani)
Pliocen (2.588–5.333 mil.ani) • Miocen (5.333–23.03 mil.ani)
Paleogen (23.03–66.0 mil.ani)
Oligocen (23.03–33.9 mil.ani) • Eocen (33.9–56.0 mil.ani) • Paleocen (56.0–66.0 mil.ani)
Era Mezozoică¹
(66.0–251.902 mil.ani)
Cretacic (66.0–145.0 mil.ani)
Târziu (66.0–100.5 mil.ani) • Timpuriu (100.5–145.0 mil.ani)
Jurasic (145.0–201.3 mil.ani)
Târziu (145.0–163.5 mil.ani) • Mijlociu (163.5–174.1 mil.ani) • Timpuriu (174.1–201.3 mil.ani)
Triasic (201.3–251.902 mil.ani)
Târziu (201.3–237 mil.ani) • Mijlociu (237–247.2 mil.ani) • Timpuriu (247.2–251.902 mil.ani)
Era Paleozoică¹
(251.902–541.0 mil.ani)
Permian (251.902–298.9 mil.ani)
Carbonifer (298.9–358.9 mil.ani)
Pennsylvanian (298.9–323.2 mil.ani) • Mississippian (323.2–358.9 mil.ani)
Devonian (358.9–419.2 mil.ani)
Târziu (358.9–382.7 mil.ani) • Mijlociu (382.7–393.3 mil.ani) • Timpuriu (393.3–419.2 mil.ani)
Silurian (419.2–443.8 mil.ani)
Pridoli (419.2–423.0 mil.ani) • Ludlow (423.0–427.4 mil.ani) • Wenlock (427.4–433.4 mil.ani) • Llandovery (433.4–443.8 mil.ani)
Ordovician (443.8–485.4 mil.ani)
Târziu (443.8–458.4 mil.ani) • Mijlociu (458.4–470.0 mil.ani) • Timpuriu (470.0–485.4 mil.ani)
Cambrian (485.4–541.0 mil.ani)
Furongian (485.4–497 mil.ani) • Mijlociu (497–509 mil.ani) • Timpuriu (509–521 mil.ani) • Terreneuvian (521–541.0 mil.ani)
Eonul Proterozoic²
(541.0 mil.ani–2.5 mld.ani)
Era Neoproterozoică (541.0 mil.ani–1 mld.ani)
Ediacaran (541.0-~635 mil.ani) • Criogenian (~635-~720 mil.ani) • Tonian (~720 mil.ani-1 mld.ani)
Era Mesoproterozoică (1–1.6 mld.ani)
Stenian (1-1.2 mld.ani) • Ectasian (1.2-1.4 mld.ani) • Calymmian (1.4-1.6 mld.ani)
Paleoproterozoic era (1.6–2.5 mld.ani)
Statherian (1.6-1.8 mld.ani) • Orosirian (1.8-2.05 mld.ani) • Rhyacian (2.05-2.3 mld.ani) • Siderian (2.3-2.5 mld.ani)
Eonul Arhaic² (2.5–4 mld.ani)
Ere
Neoarhaic (2.5–2.8 mld.ani) • Mezoarhaic (2.8–3.2 mld.ani) • Paleoarhaic (3.2–3.6 mld.ani)Eoarhaic (3.6–4 mld.ani)
Eonul Hadean² (4–4.6 mld.ani)
 
 
Mil.ani = milioane de ani în urmă. Mld.ani = miliarde de ani în urmă. ¹ = Eonul Fanerozoic. ² = Supereonul Precambrian.
Sursă: (2017/02). Comisia internationala de stratigrafie - 13 iulie 2015. Diviziunile timpului geologic USGS - 10 martie 2013.
Control de autoritate
  • BNF: cb12215439b (data)