Miride
| Miride | |
|---|---|
 | |
| Ploșnița lucernei (Adelphocoris lineolatus) | |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Animalia |
| Încrengătură: | Arthropoda |
| Clasă: | Insecta |
| Ordin: | Hemiptera |
| Subordin: | Heteroptera |
| Infraordin: | Cimicomorpha |
| Suprafamilie: | Miroidea |
| Familie: | Miridae Hahn, 1831 |
| Subfamilii | |
| |
Modifică text  | |
Miridele (Miridae), numite și capside (Capsidae), este o familie foarte mare de insecte (cu peste 10.000 de specii) din ordinul hemipterelor. Este considerată cea mai importantă familie de heteroptere, ea singură cuprinzând o pătrime din numărul total al specii lor de heteroptere.[1][2]
Sunt insecte mici, de câțiva milimetri, rareori peste 1 cm. Au aspecte foarte variate, adesea fiind viu colorate. Deseori se observă și dimorfism sexual. Ocelii sunt absenți. Rostrul cu 4 segmente. Tarsele obișnuit cu 3 segmente. La hemielitră prezintă clavus și cuneus, dar nu au embolium. Membrana hemielitrei are la bază două celule, rareori numai una, de la care pleacă o nervură scurtă. Corseletul are la unele forme ridicături și șanțuri transversale. Există și forme brahiptere, adesea fără cuneus și fără membrană la hemielitre.[1][2]
Trăiesc pe flori și frunze. Majoritatea speciilor sunt fitofage (monofage sau oligofage) și se hrănesc cu seva plantelor, însă unele sunt prădătoare ale artropodelor mici (afide și alte insecte mici), de ex. blefaridopterul (Blepharidopterus angulatus) este un prădător important al acarianului roșu al pomilor (Panonychus ulmi).[1][2]
Mai multe miride provoacă pagube considerabile plantelor cultivate. Astfel, ploșnița coacăzului și agrișului (Lygocoris rugicollis, sin. Plesiocoris rugicollis), al cărei gazdă inițială a fost salcia (Salix), atacă acum mărul, coacăzul negru și coacăzul roșu, în timp ce ploșnița de fânețe (Lygocoris pabulinus, sin. Lygus pabulinus) este un dăunător aproape cosmopolit cu numeroase varietăți. Ploșnița ceaiului (Helopeltis theivora) atacă arborele de cacao și ceai în sud-estul Asiei. Ploșnițele cacaotierului (Sahlbergella singularis și Distantiella theobroma) sunt dăunători ai arborelui de cacao în vestul Africii. Culturile de lucerna și alte leguminoase furajere sunt atacate de mai multe specii de miride, ca: ploșnița lucernei (Adelphocoris lineolatus), ploșnița de câmp (Lygus pratensis), ploșnița neagră a sfeclei (Polymerus cognatus) și ploșnița verde de câmp (Lygus rugulipennis). Ploșnița cartofului (Closterotomus norwegicus, sin. Calocoris norvegicus) se dezvoltă pe cartofi.[1][2]
În România au fost înregistrate 271 specii de miride.[3][4][5]
Referințe
- ^ a b c d Mihail A. Ionescu, Matilda Lăcătușu. Entomologie. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971
- ^ a b c d O. W. Richards, R. G. Davies. Imms' General Textbook Of Entomology. 10th Edition. Volume 2: Classification and Biology. Chapman and Hall, London, 1977
- ^ Aurora Stănescu. Catalogue of Mirids (Heteroptera: Miridae) from Romania. Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa”, Volume 43, 2001.[nefuncțională]
- ^ Aurora Stănescu. The Miridae (Heteroptera) Species List of Maramureș (Romania). Transylvanian Review of Systematical and Ecological Research 5, "The Maramureș Mountains Nature Park". Sibiu 2008
- ^ Florentina Togănel. Heteroptere din colecția „Bela Kis” conservate la Muzeul de Științele Naturii din Tg. Mureș (Heteroptera: Miridae). Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii și comunicări. Științele Naturii. Vol. XXII/2006
-
Ploșnița coacăzului și agrișului (Lygocoris rugicollis) -
Ploșnița de fânețe (Lygocoris pabulinus) -
Ploșnița ceaiului (Helopeltis theivora) -
Ploșnița lucernei (Adelphocoris lineolatus) -
Ploșnița de câmp (Lygus pratensis) -
Ploșnița verde de câmp (Lygus rugulipennis) -
Ploșnița cartofului (Closterotomus norwegicus)
Legături externe
Materiale media legate de Miride la Wikimedia Commons
