Reactanță electrică

În teoria sistemelor electrice și electronice, reactanța electrică este o mărime caracteristică circuitelor de curent alternativ, notată cu X și egală cu produsul dintre impedanța Z și sinusul unghiului φ de defazaj între tensiunea aplicată și curentul care trece prin circuit:

X = Z sin ϕ . {\displaystyle X=Z\cdot \sin \phi .}

În SI se măsoară în ohmi.

Această mărime este condiționată de prezența elementelor reactive (bobine și condensatori), putând fi pozitivă (sau inductivă, X L {\displaystyle X_{L}} ) ori, respectiv, negativă (sau capacitivă, X C {\displaystyle X_{C}} ), iar valoarea sa depinde de pulsația ω a curentului alternativ, astfel:

X L = ω L {\displaystyle X_{L}=\omega L} și X C = 1 ω C , {\displaystyle X_{C}=-{\frac {1}{\omega C}},}

L și C fiind inductanța și, respectiv, capacitatea circuitului considerat.

Rezistența la capacitate ( X C {\displaystyle X_{C}} ) poate fi exprimată și ca o valoare pozitivă. Valoarea rezistenței capacității depinde de capacitatea elementului C {\displaystyle C} și de frecvența curentului curge f {\displaystyle f} :

X C = 1 ω C = 1 2 π f C {\displaystyle X_{C}={\frac {1}{\omega C}}={\frac {1}{2\pi fC}}}

Aici ω {\displaystyle \omega } – frecvența ciclică egală cu 2 π f {\displaystyle 2\pi f} .

  Acest articol din domeniul fizicii este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin dezvoltarea lui.