Treapta unitate Heaviside

Funcţia treaptă Heaviside

Funcția treaptă Heaviside, u, numită și funcția treaptă unitate, este o funcție discontinuă ale cărei valori sunt zero pentru argumente negative și unu pentru argumente pozitive. Rareori contează ce valoare este folosită pentru u(0), deoarece u {\displaystyle u} este folosită mai ales ca distribuție.

Funcția este folosită în matematica teoriei controlului și a prelucrării semnalelor pentru a reprezenta un semnal care este pornit la un moment dat și rămâne pornit pe termen nedefinit. A fost denumit în cinstea matematicianului englez Oliver Heaviside.

Este funcția de distribuție cumulativă a unei variabile aleatoare care este aproape sigur 0.

Funcția Heaviside este o primitivă a funcției impulsul Dirac: u′ = δ. Aceasta se scrie uneori ca

u ( x ) = x δ ( t ) d t {\displaystyle u(x)=\int _{-\infty }^{x}{\delta (t)}\mathrm {d} t}

deși această dezvoltare ar putea să nu aibă sens pentru x = 0, în funcție de ce formalism se folosește pentru a da sens integralelor ce implică δ.

Forma discretă

Se poate defini o formă alternativă a treptei unitate ca funcție de o variabilă discretă n:

H [ n ] = { 0 , n < 0 1 , n 0 {\displaystyle H[n]={\begin{cases}0,&n<0\\1,&n\geq 0\end{cases}}}

unde n este număr întreg.

Impulsul unitate în timp discret este prima diferență a treptei unitate

δ [ n ] = u [ n ] u [ n 1 ] . {\displaystyle \delta [n]=u[n]-u[n-1].}

Această funcție este suma cumulativă a funcției delta Kronecker:

u [ n ] = k = n δ [ k ] {\displaystyle u[n]=\sum _{k=-\infty }^{n}\delta [k]\,}

unde

δ [ k ] = δ k , 0 {\displaystyle \delta [k]=\delta _{k,0}\,}

este funcția impuls unitar discret.

Aproximări analitice

Pentru o aproximare derivabilă a funcției treaptă, se poate folosi funcția

u ( x ) 1 2 + 1 2 tanh ( k x ) = 1 1 + e 2 k x {\displaystyle u(x)\approx {\frac {1}{2}}+{\frac {1}{2}}\tanh(kx)={\frac {1}{1+\mathrm {e} ^{-2kx}}}} ,

unde un k mai mare corespunde unei tranziții mai bruște la x = 0. Dacă se ia u(0) = ½, egalitatea este valabilă la limită:

u ( x ) = lim k 1 2 ( 1 + tanh k x ) = lim k 1 1 + e 2 k x {\displaystyle u(x)=\lim _{k\rightarrow \infty }{\frac {1}{2}}(1+\tanh kx)=\lim _{k\rightarrow \infty }{\frac {1}{1+\mathrm {e} ^{-2kx}}}}

Există multe aproximări derivabile analitice ale funcției treaptă[1]. Acestea includ:

u ( x ) = lim k 1 2 + 1 π arctan ( k x )   {\displaystyle u(x)=\lim _{k\rightarrow \infty }{\frac {1}{2}}+{\frac {1}{\pi }}\arctan(kx)\ }
u ( x ) = lim k 1 2 + 1 2 erf ( k x )   {\displaystyle u(x)=\lim _{k\rightarrow \infty }{\frac {1}{2}}+{\frac {1}{2}}\operatorname {erf} (kx)\ }

În timp ce aceste aproximări converg punctual spre funcția treaptă, distribuțiile pe care le implică nu converg strict către distribuția delta. În particular, mulțimea măsurabilă

n = 0 [ 2 2 n ; 2 2 n + 1 ] {\displaystyle \bigcup _{n=0}^{\infty }[2^{-2n};2^{-2n+1}]}

are măsura zero în distribuția delta, dar sub fiecare aproximare derivabilă devine mai mare cu cât este crescut k.

Reprezentări

Adesea este utilă o reprezentare integrală a treptei unitate Heaviside:

u ( x ) = lim ϵ 0 + 1 2 π i 1 τ + i ϵ e i x τ d τ {\displaystyle u(x)=\lim _{\epsilon \to 0^{+}}-{1 \over 2\pi \mathrm {i} }\int _{-\infty }^{\infty }{1 \over \tau +\mathrm {i} \epsilon }\mathrm {e} ^{-\mathrm {i} x\tau }\mathrm {d} \tau }

u(0)

Valoarea funcției în 0 poate fi definită ca u ( 0 ) = 0 {\displaystyle u(0)=0} , u ( 0 ) = 1 2 {\displaystyle u(0)={\frac {1}{2}}} sau u ( 0 ) = 1 {\displaystyle u(0)=1} . u ( 0 ) = 1 2 {\displaystyle u(0)={\frac {1}{2}}} este alegerea cea mai populară, deoarece maximizează simetria funcției și devine complet consistentă cu funcția signum. Astfel se generalizează definiția:

u ( x ) = 1 + sgn ( x ) 2 = { 0 , x < 0 1 2 , x = 0 1 , x > 0 {\displaystyle u(x)={\frac {1+\operatorname {sgn}(x)}{2}}={\begin{cases}0,&x<0\\{\frac {1}{2}},&x=0\\1,&x>0\end{cases}}}

Pentru a elimina ambiguitatea asupra valorii de folosit pentru u(0), se folosește un indice care arată ce valoare se folosește:

u a ( x ) = { 0 , x < 0 a , x = 0 1 , x > 0 {\displaystyle u_{a}(x)={\begin{cases}0,&x<0\\a,&x=0\\1,&x>0\end{cases}}}

Primitiva și derivata

Funcția rampă este o primitivă a funcției treaptă Heaviside: R ( x ) := x H ( ξ ) d ξ {\displaystyle R(x):=\int _{-\infty }^{x}H(\xi )\mathrm {d} \xi }

Derivata funcției treaptă Heaviside este impulsul Dirac: d u ( x ) d x = δ ( x ) {\displaystyle {\frac {du(x)}{dx}}=\delta (x)}

Transformata Fourier

Transformata Fourier a funcției treaptă Heaviside este o distribuție. Folosind o variantă de constante pentru definiția transformatei Fourier avem

u ^ ( s ) = e 2 π i x s u ( x ) d x = 1 2 ( δ ( s ) i π s ) {\displaystyle {\hat {u}}(s)=\int \limits _{-\infty }^{\infty }\mathrm {e} ^{-2\pi \mathrm {i} xs}u(x)\,dx={\frac {1}{2}}\left(\delta (s)-{\frac {\mathrm {i} }{\pi s}}\right)}

Aici termenul 1 s {\displaystyle {\frac {1}{s}}} trebuie interpretat ca o distribuție care primește o funcție de test ϕ {\displaystyle \phi } valoarea principală Cauchy pentru ϕ ( x ) / x d x {\displaystyle \int \limits _{-\infty }^{\infty }\phi (x)/x\,dx} .

Note

  1. ^ Weisstein, Eric W. „Heaviside step function”. Mathworld - a Wolfram web resource. Accesat în .